File dintr-un jurnal blazat

    Se spune că nu te costă nimic  să spui celui pe care îl iubești tot ce simți pentru el, să-l faci astfel să zâmbească, să-l faci fericit. Dar dacă lui nu-i pasă, dacă nu dă doi bani pe sentimentele tale și, în general afișează o atitudine seacă, distantă, indiferentă? (Asta după ce, anterior te-a făcut să te aprinzi, să crezi că poți face imposibillul posibil.)

    Cred că, de fapt, te costă mult...Te costă demnitatea, te costă propria fericire. Cred că în astfel de situații îți plătești scump declarațiile de amor, le plătești cu lacrimi, cu durere, cu insomnii...

    Nu știu cum o fi la alții, dar la mine toate marile iubiri au fost neîmpărtășite. Și am pus în ele toată ființa mea, toată forța mea sufletească, am fost acolo, eu toată, genială, naivă, nebună...

    De data asta este fix la fel și poate că problema e la mine, poate ca e o lecție pe care nu reușesc să o învăț, să o asimilez, dracu știe! Așa ar spune părerologii zilelor noastre (a se citi psihologii), că-s niște tipare comportamentale pe care le tot repet și că sunt cel puțin proastă, absurdă sau nebună să mă aștept la rezultate diferite.

    Hei, stop! Eu așa sunt! Eu așa știu să iubesc, până în măduva sufletului, total și fără speranță, și niciodată nenorocita asta de Viață nu mi l-a adus în brațe pe omul pe care l-am iubit. Nu am înțeles niciodată de ce și am încetat demult să mă mai întreb. Și nici nu mai cred în bullshit-uri de genul tiparelor de comportament și altora asemenea. Probabil nu-s suficient de ”evoluată spiritual” și ”vibrez prea jos”. La dracu cu evoluția spirituală și frecvențele voastre înalte!

    Cum ar trebui să vibrez când nu mai știu cum se simte un sărut, o îmbrățișare, când nu am mai auzit un ”te iubesc!” sincer de un milion de ani, când nu am mai primit o carte, o floare, o invitație undeva din vremuri imemoriale?!

    Când cei mai frumoși ani mi i-am irosit într-un eșec conjugal, aveam probabil vreo karma de rezolvat, nu? E rezolvată, dar cam multe karme pentru sistemul meu nervos!

    Și când ziceam și eu că, gata, s-au aliniat planetele special pentru mine, ai muțit, si uite așa, zbang!, fairytale gone bad!

    Amu, ce să zic? Mulțam fain!

    Fato, move on! Forget the pain, learn the lesson! 

    (Asta dacă nu cumva ți s-a luat.)