Uniti sub dictatura panicii

    Cand eram adolescenta am devorat efectiv tot ce mi-a cazut in mana despre comunismul romanesc, carti din colectia Totalitarism si literatura estului, autori precum Radu Gyr, Paul Goma, Virgil Ierunca, Nicolae Steinhardt, Ion Pantazzi. Am reusit, cred eu, sa-mi fac o idee despre care sunt principiile guvernarii de tip dictatorial. 

    Nu sunt specialista in stiinte politice, insa consider ca masele se pot manipula usor atata timp cat sunt stapanite de frica si, ulterior, panica. A doua metoda de manipulare si de instapinire este dezbinarea, ”Divide et impera!”, spune un proverb latin, adica dezbina si vei stapini.  

    Ce vreau sa demonstrez prin aceasta introducere este ca ceea ce se incearca de doi ani incoace este instaurarea unui regim de tip totalitar la nivel mondial. Ne-au speriat cu o boala, pentru a induce frica, dupa care ne-au impartit in purtatori de masca si nepurtatori de masca, vaccinati si vaccinati.

    In definitiv de ce ne-am temut,  de ce ne temem inca? De o boala? Boli au existat de cand lumea! Poate provoca moartea, veti spune... Ei bine, de moarte nu scapa nimeni, este experienta ultima.

    Cum am putea sa o invingem? Sa incepem intai prin a ne face prieteni cu boala, cu suferinta, cu tot intunericul pe care il aduce. Vine sa ne invete o lectie. Nu sunt atat de inteleapta incat sa pot spune cu precizie ce lectie avem de invatat, tind sa cred ca este vorba totusi ceva legat de iubire, de bunatate, de respect, de trezirea din letargie, de a renuntare la spiritul de turma.

    Sa nu le (mai) facem jocul!