Cu inima si gandul pline de tine

Asa umblu prin lume

De o vreme

Esti ca un refren 

Intr-un cantec absurd

Plin de sensuri pentru mine

Pentru restul mut

Nu stiu cum iti place tie

Sa te joci de-a iubirea

Cert e rabdarea e una din probe

Si calmul a doua

Totusi nu mai am puterea curajul

Nici nebunia sa ard ca in trecut

Doar pentru ca tu ai devenit brusc deschis

As minti sa spun ca nu-mi pasa

Textul de fata dovedeste contariul

Insa feedback-ul tau este usor desuet

Usor tardiv

Simt ca e prea carnala chemarea ta

In toata aparenta ei inocenta

Si parca usor amagitoare

Nu stiu unde va duce drumul asta

Tu stii?

Tu vrei sa ne calauzeasca aceasta scanteie?

Unde?

Spre ce abisuri? 

Spre ce piscuri?

Spre ce prapastii?